marți, 18 ianuarie 2011

O frază, un vers, o carte (XVI)

rita chirian, poker face, ed. Vinea, București, 2010, pag. 48.

20.

ajunge să-nchizi ochii pentru
câteva minute ca-n pupile să se-ntindă
o moarte nouă și lină
ca o autostradă-n america.

până la urmă te găsesc oricum
ghemuit
într-o fericire nouă abjectă și clară.

femeile-uitate-își-dau-cu-mai-mult-parfum
femeile-uitate-își-dau-cu-mai-mult-parfum

și-acoperă mirosul igrasios
mirosul de spaimă și mirosul bărbaților.
își sfărâmă-ntre dinți
fără grabă toate podurile

fiindcă orice cădere are nevoie de timp.

mirosul lor ca al cățelelor în călduri
sfâșiate pe dinlăuntru și pe dinafară

și din ele nu curge viață ori urlet.

cum în jurul gâtului se strânge cu grijă funia fiecărui
drum înapoi

numai depărtându-te
pășești încet.

Niciun comentariu: