As fi vrut, astazi, de Ziua Regelui, sa fi fost in Piata Revolutiei, ascultand mesajul Majestatii sale Mihai. In piata, insa, e o imensa parcare, claxoane imprastiate parca din gura unui tigan scuipand seminte, o baba care injura tineri in usa Bibliotecii Centrale, si cainele maidanez, in locul regelui.
Pe iarba pe care, la umbra, ar fi trebuit sa opresca suita regala, stau patru individe cu borsete si taie un salam. La balcon nu e nimeni, dar daca te uiti atent, printr-o fereastra cu perdeaua-ntr-o rana, poate il vezi pe valetul regelui. Dupa o vreme de panda, nici urma de valet, cel mult o bugetara grasa, uitata din celalalt regim, trancanind in receptorul ascuns sub gusa-i de-o palma, prin baloanele zemii de mar clefait si supt.
Traiasca Regele, imi spun in gand si trec invizibil pe langa un avizier cu insemnele Uniunii Europene. Traiasca Regele!
