Democrația a început să-l îmbărbăteze pe Ceaușescu. Postumitatea îi crește libidoul băiatului bun, din nou pe prima pagină a ziarelor și în prime time. Dintr-un tiran sordid devine un macho de telenovelă matrimonială. Cu bunătate ne dispar dubiile și curiozitățile monstruoase. Tovarășului îi ține de cald perorația domnilor suiți pe lavaliere cu fotografii rare. Deshumarea a dezamăgit, în buzunarul Elenei nu s-a aflat măcar un fard de-al Paulei Iacob sau amprenta mioriţei Elodia. E momentul unui parastas cinstit, care să dureze etern. Oameni suntem.
2 comentarii:
foarte bine scris comentariul ăsta
mulțumesc. sunt foarte multe lucruri de scris în acest capitol morbid. până nu demult eram doar fataliști. am devenit însă și necrofagi.
Trimiteți un comentariu