Fragmente din "Omul de colt"

In aceasta dimineata, cautand niste lucruri pe internet, am dat peste acest articol nestiut de mine, scris in urma cu unsprezece ani si publicat in "Ziarul de Iasi", la o saptamana dupa ce am lansat Chip Impreuna.

Scria chiar Venera si Omul de colt

Luni, 20 Decembrie 1999

Cind a coborit dinspre Bucovina la Iasi, Gabriel Dalis a luat cu el poezia, spre care are mare cautare, si, cum ar spune un bun prieten, blestem. La 22 de ani, Gabriel Dalis a publicat trei carti de poezie, si, cu siguranta, va mai publica, macar pina la implinirea proiectului sau de creatie, poetica "omului de colt". Un alt pas pe drumul acestei Golgote l-a facut poetul Dalis zilele acestea, prin scoaterea catre lumina a unei noi carti, "Chip impreuna", avind ca subtitlu tocmai justificarea amintitului proiect, "fragmente din omul de colt". Sint multe lucruri de spus despre aceasta carte, si cel mai bine ar fi sa o citim in contextul celorlalte doua aparute pina acum - "Semnale de simbata" si "Intoarcerea acasa". "Chip impreuna" este, totusi, cartea unei impliniri pentru Gabriel Dalis, fiind, cu adevarat, un virf al discursului sau poetic, si justificind o evolutie deosebita pe drumurile spinoase ale versului. Increderea pe care o are lumea poeziei in Gabriel Dalis este intarita de prefata semnata de Lucian Vasiliu, dar si postfata scoasa de pana lui Daniel Corbu, poeti care ii dau lui Dalis tot girul de care ar avea nevoie un tinar, pentru a se inradacina in metafora pina la capat, si pentru a umple "coltul" din care se naste omul.
In fapt, ne gasim in fata, si in preajma, unui discurs solitar, data fiind ruptura pe care o propune tinarul poet, fata de traditie si de mediul in care a crescut. ":singuratate in univers la cinci dimineata", ":trandafir, ori punc rezemat de ploaie", ":o femeie dezechilibrind marea" etc. sint doar citeva exemple ale felului de a scrie al lui Gabriel. Lucian Vasiliu il "acuza" de expresionism; chiar in prefata, invocind "paginile ranite ale lui Georg Trakl"; Daniel Corbu aminteste de Rilke si Ben. Complexitatea zicerii lui Dalis ne apropie, de fapt, de o suma mult mai mare de nume poetice. Si, prefer sa-i dau dreptate, si sa le dau dreptate, atit celor care s-au exprimat despre el, cit si celor care o vor face. "Chip impreuna", o carte evident importanta, anunta Poetul, anunta sansa de a continua prin poezie si bucuria de a ne iubi prin scris. Daca acum Gabriel Dalis este un tinar student la teologie, rasunindu-si aceasta intimplare a vietii in poem, fiind si ereticul ratacitor prin cele spuse sau nespuse de lume, ziua de miine ne va vorbi despre o personalitate complexa si deplina a literaturii romane. Dupa cum insusi a promis-o. Si ca sa nu plutim mai mult decit ne lasa aripile, sa citam: "Scria chiar Venera cind se simtea frumoasa,/ pe albia din bolovanis,/ nelinistita inaintea ploii./ si cite ploi pina sa apara cu adevarat una!/ fiecare inchidea ochii si fugea/ cu gheorghe grigurcu din fata unei carti de nichita stanescu." ("Scria chiar Venera", Gabriel Dalis)