(în lucru)
telegramă din cernăuți
: alergam alteori prin iarba înaltă,
astăzi dau cu picioarele în căni de tablă.
amețesc pe o tamburină, plâng în zdrențe de apă,
mușcat de un animal rece, dat dispărut ca un săculeț
încă rămas din amestecarea aceea.
simt nevoia de a răpi, de a lovi din ascunziș cu o elice.
aş otrăvi orice se cuibărește.
telegramă din cernăuți
: mi-e foame și mă aud ca picătura pe tablă.
m-am târât afară cu un prieten
și m-am uitat ca o slugă la soare, cu două cănuțe în mâini.
animalul i-a luat gâtul femeii din tura de noapte.
tic stop! tic stop! îmi rup inima să-nchid gura.
foamea poartă pălărie
și-n buzunar, un ceas cu lanţ care ticăie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu